Aarhus, un Cluj din viitor


Aarhus, al doilea oraș al Danemarcei, este una dintre cele două capitale culturale europene ale anului în curs. Orașul este comparabil cu Clujul, prin dimensiuni și prin câteva trăsături geografice și urbane, doar că nicio comparație nu ar avantaja orașul de pe Someș.

La începutul lunii mai, Aarhus abia se dezmorțește după lunga iarnă scandinavă. Bannere care sărbătoresc statutul din acest an al orașului împânzesc centrul pietonal și gara. Dar cam atât, deocamdată. Programul cultural va începe să „duduie” câteva săptămâni mai încolo, când debuta și sezonul estival. Până atunci, un singur birou de informații turistice deservește turiștii, care deja încep să forfotească, și acela în port, nu în centru. Chiar mai puțin convenabil, principalele două porți de intrare în oraș, gara și autogara, nu au niciun indicator spre biroul de informații.

Partea bună e că Aarhus este – în zona centrală, cel puțin – de dimensiuni comparabile cu Clujul, astfel încât se poate ajunge pe jos în 15-20 de minute în aproape toate punctele de interes ale orașului.

Altă veste bună e că, în timpul lunilor de vară va funcționa un birou de informații turistice și în autogară.

Metropola părții continentale a țării lui Hamlet – capitala, Copenhaga, e pe o insulă – sclipește sub soarele, strălucitor dar rece. Terasele sunt întinse de-a lungul râului Aarhus și în centrul pietonal, chiar dacă de dimineață de abia a trecut de 10 grade Celsius, cu tot soarele sclipitor.

Danezii, înalți, atletici și amabili, ies pe stradă să se bucure de vremea frumoasă, la o cafea – lungă, slabă și multă, în stil american – și un suc de fructe, sau mic dejun. Orașul e aranjat și ordonat, prietenos cu bicicliștii și pietonii.

Centrul de informații turistice permanent funcționează în impunătoarea clădire Dokk1, care nu poate fi ratată, fiind situată chiar pe malul Mării Baltice, la mică distanță de gară și autogară. Arhitectura clădirii este spectaculoasă, în formă de heptagon, amplasat pe o prismă de sticlă. Aici funcționează biblioteca orașului și serviciile primăriei, care au legătură directă cu cetățenii.

Clădirea Dokk1

Ca dimensiuni, Dokk1 este comparabilă cu Biblioteca Județeană „Octavian Goga”, dar orice altă comparație se încheie aici, pentru că diferențele arhitecturale între cele două sunt ca de la cer la pământ.

Cum se ajunge la Aarhus
Spre deosebire de Cluj, Aarhus nu este deservit de un aeroport internațional. În schimb este legat de curse de autocare expres cu aeroporturile din Copenhaga și Billund. De exemplu, din Billund pleacă din oră în oră un autocar spre Aarhus și, la fel, din oraș pleacă în fiecare oră un autocar spre aeroport. Billund este legat de Cluj prin două curse aeriene low-cost pe săptămână, operate de WizzAir.

Dokk1 este un excelent punct pentru a începe explorarea orașului, urmând cursul, amenajat impecabil, al râului Aarhus. Din nou, acesta este, ca dimensiuni, comparabil cu Someșul, dar orice altă comparație se încheie, din nou, aici. Punerea în valoare a cursului de apă din Cluj la nivelul celui din Aarhus este doar un vis: maluri cu terase de lemn, coborând în trepte, peluze tunse îngrijit, iar acolo unde malurile sunt de beton, verticale, acestea au fost acoperite cu vegetație ornamentală. Un mal al râului, cel dinspre centru, este o esplanadă pietonală, pe celălalt se circulă cu mașinile. Simplu și eficient.

Urmând calea apei, pe dreapta apare un parc minimalist, cu o instalație cinetică, iar pe stânga și un pic  mai sus se ițește clădirea ARoS, muzeul de artă la orașului, un fanion al anului cultural 2017. ARoS nu excelează printr-o arhitectură care să-ți taie respirația. Este, în mare, un cub de beton și sticlă, dar e de neuitat, fiindcă deasupra acoperișului are instalată o pasarelă în formă de inel, ca o coroană, vopsită ROGVAIV.

Astfel, de la înălțimea pasarelei, Aarhus poate fi observat în fiecare dintre culorile curcubeului, pe rând. Experiența este fantastică. În tonuri de la roșu la violet, trecând prin oranj, galben, verde, albastru și indigo, siluetele clădirilor înalte ale orașului se decupează de pe un cer care își schimbă și el culoarea, ca într-un caleidoscop.

Ca să ajungi la pasarela-inel, trebuie să plătești biletul de intrare la muzeu. Așadar, plimbarea la înălțime face parte din experiența artistică integrată pe care o oferă muzeul. Când l-am vizitat, vedeta expozițiilor era una dedicată grădinii, compusă din două secțiuni, una, „clasică”, cu picturi semnate de artiști celebri, a doua, interactivă și contemporană, prezenta felul în care omul influențează natura, ajutată de instalații eco-artistice vii, create cu ajutorul plantelor cultivate de autori.

Inelul de deasupra clădirii ARoS

Următorul obiectiv pe lista „must see” stabilită împreună cu angajata de la centrul de informații turistice a fost Den Gamle By, Orașul Vechi pe românește, un muzeu în aer liber care recreează viața urbană a Danemarcei, cu începere din anii 1600 și până în anii 1970. Greul este dus de epoca marelui Hans Christian Andersen (secolul XIX). Case orășenești din toată Danemarca au fost demontate și aduse la Aarhus, iar în interiorul lor a fost refăcută atmosfera, nu întodeauna plăcută, a atelierele cizmarilor, pantofarilor, dulgherilor, tâmplarilor sau tipografilor de altădată.

În Orașul Vechi, obiecte originale și replici fidele sunt decorurile unei povești vii, care se derulează de-a lungul câtorva kilometri de străzi și a unui mic curs de apă. Personajele vii, costumate în bunicuțe cu ochelari care croșetează într-un ungher al camerei, sau în ucenici mai mult sau mai puțin puși pe muncă, populează povestea orașului danez. Dacă obosiți, puteți opri pentru o prăjiturică și cafea, sau pentru o masă îndestualată, la restaurantul vintage al muzeului, unde lichidele firebinți sunt servite din ceșcuțe de porțelan.

După-amiază, când se fac vreo 15 grade afară, parcurile sunt pline, tineri în mânecă scurtă fac curte pe pătură fetelor, iar un curajos face plajă la bustul gol, pe un gazon tuns milimetric. Venit din România, te bucuri că poți rămâne doar în tricou și polar.

Lipită de Orașul Vechi se află altă atracție majoră a Aarhusului, Grădina Botanică. Iarăși, aceasta poate fi comparată cu cea din Cluj, fiind străbătută de un curs de apă și amplasată pe un deal domol, dominat de două sere. Diferența esențială între cele două grădini botanice este că în Aarhus ea funcționează ca un parc public, fără gard de protecție și taxă de intrare. La fel, serele, se pot vizita gratuit. Vă puteți imagina Grădina Botanică din Cluj ca un parc al orașului !?

La întoarcere spre autogară sau gară se poate scurta drumul prin centrul pietonal, cu o piață largă și o biserică istorică pe măsură. Zona este una plină-ochi de magazine și malluri. Amatorii de cumpărături trebuie să știe că orașul a fost declarat cea mai bună destinație de shopping din Scandinavia.

Alte atracții ale orașului, situate mai departe de zona centrală sunt Moesgaard, un foarte apreciat muzeu de arheologie și etnografie vikingă, cu intrarea liberă, sau parcul de distracții Tivoli Friheden.

Clădiri din apropierea portului