Cum tratezi depresia prin călătorie: Italia, India, Indonezia!

În fiecare marți facem „booking”, adică vorbim de cărțile de călătorie. Acele cărți care țin loc de călătorii, atunci când nu ai bani sau timp să pleci la drum. Așa că te pui în fotoliu sau te întinzi în pat și răsfoiești o călătorie făcută de alți. Lectură plăcută!

„Mănâncă, roagă-te, iubește”, EdituraHumanitas, 2008, 360 de pagini

„Mănâncă, roagă-te, iubește”, de Elizabeth Gilbert, Editura Humanitas, 2008, 360 de pagini

Elizabeth este o soție și o carieristă care se pare că deține succesul unei vieți perfecte. Asta văzut din exterior, căci în interior femeia are la activ o mulțime de nopți petrecute plângând pe gresia rece din baie. Hotărârile unui sfârșit sunt grele, însă nu imposibile. Liz divorțează și pleacă în căutarea propriei identități, dar și a fericirii dorite cu multă patimă, așa cum numai un scriitor o poate vedea. Este plătită în avans pentru cartea pe care o va scrie (Mănâncă, Roagă-te, Iubește pe numele ei celebru) și astfel are bani să plece în Italia, India și Indonezia, locuri care îi deschid ochii, inima și sufletul. Persoana nouă care devine se întoarce oarecum la viața dinainte, dar anul petrecut întru revelație a creat o personalitate extraordinară din femeia ce părea că se stinge în aparenta ei viață perfectă. Și totuși…

Fenomenul „Mănâncă, Roagă-te, Iubește” a generat multe întrebări referitoare la autoare și la viața ei pre și post anul sabatic pe care l-a luat din inimă albastră. Multă lume a spus că pe ea au salvat-o banii, iar dacă cineva în locul ei, nu avea bani și posibilitatea de a pleca atât de detașat în lume, cu siguranță ar fi ajuns la suicid. Tema regăsirii, abordată bineînțeles în multe alte romane, din cele mai vechi timpuri, a fost pusă în această carte la modul simplu și accesibil, tocmai din acest motiv cartea a fost atât de apreciată. Cum poate însă o călătorie să te scape de toate angoasele?

Cartea este foarte interesantă dincolo de peisajele idilice ale Indoneziei, unde autoarea își găsește și noua iubire, dincolo de misticismul colorat al Indiei sau de savoarea Italiei. Cartea dezvăluie faptul că, în orice om se regăsește un spirit călător, gata de drum, gata de aventură, gata de a deveni altul în fața provocărilor, gata de a trece de zona de confort fizic pentru a-l dobândi pe cel psihic.

Călătoria lui Elizabeth, prin Italia culinară în care învață de să se bucure de mâncare și să fie fericită în fața unui platou cu paste diverse și în fața unor vinuri toscane, prin India spirituală în care învață să tacă și să respire, să se bucure de liniște și Zen și prin Indonezia în care învață să se descurce din nou cu sentimentele care îi pun mai repede sângele în mișcare, practic o trimite în lume ca să se întoarcă la origini. În călătoria ei, Elizabeth nu se descoperă pe sine într-un sens abstract, ci descoperă chiar esența regăsirii, aceea că suprema călătorie este cea în care cauți departe bucuria de a te întoarce acasă. Atât fizic cât și mental. Iar uneori drumul e lung. De ce cele mai multe ori.