La plimbare printr-o pădure virgină din Lăpuș

Există și povești despre pădurile din România care se termină cu happyend. Poate cea mai importantă este cea a pădurilor virgine, pe care intervenția unui ONG internațional le-a salvat de la dispariție.

Codrii seculari din Țara Lăpușului

Strâmbu Băiuț e o fostă localitate minieră, din fundul Țării Lăpușului, cum mergi spre Maramureșul istoric, prin Cavnic. Un pic mai în munte de Băiuț, civilizația încetează și guvernarea lumii se face doar după legile naturii. În zonă au fost identificate șapte „trupuri” de pădure virgină sau cvasivirgină. Împreună, 2.700 de hectare de natură netulburată.

O fabrică de mobilă, la Târgu-Lăpuș, câteva camioane care scârțâie din încheieturi sub povara copacilor tăiați, pe la Rogoz, un gater care fumegă și duruie, dincolo de Lăpuș, – sunt câteva amănunte neliniștitoare în drum spre codrii seculari. Ruinele postindustriale din Strâmbu Băiuț adaugă dramatism unui scenariu de tip Tolkien, cu orci care asediază pădurea virgină. Daniel Pop, specialist comunicare în cadrul World Wildlife Fund (WWF), sună de trei ori la 112, pentru a verifica dacă transporturile de lemne sunt autorizate. Sunt.

În Strâmbu Băiuț facem joncțiunea cu Costel Bucur, autoritatea supremă a WWF în domeniul forestier pe șase țări: Slovacia, Ungaria, Ucraina, România, Bulgaria și Serbia. Urcăm spre inima pădurii virgine la bordul unui 4×4 neînduplecat cu drumul forestier, când colțuros, când desfundat. Într-o curbă ac-de-păr, pe stânga, doi localnici taie cu spor din pădure. „E răritură”, spun cei doi, fără cea mai mică emoție.

Costel Bucur, un Bear Grylls autohton, cu profil de împărat roman, e imperturbabil, chiar se amuză de îngrijorarea pe care o arată însoțitorii săi. Răritura e ce mai rămâne după o exploatare forestieră. De obicei, în urma tăietorilor profesioniști, care iau ce e mai bun, rămân arbori mai mici, pe care localnicii, cum sunt cei pe care i-am văzut, îi taie pentru lemn de foc. „Nu că se taie copacii e o problemă”, spune Costel Bucur, „ci când se taie prea mult și/sau fără aprobarea pădurarului”.

Codrii din zona Strâmbu Băiuț | Fotografii: Vakarcs Loránd

Codrii din zona Strâmbu Băiuț | Fotografii: Vakarcs Loránd

Lecția despre exploatarea forestieră responsabilă merge mai departe: există păduri de cultură, cum este și la Strâmbu Băiuț, în zona cea mai joasă, pentru care se eliberează licențe de exploatare. Copacii se taie, apoi sunt lăsați să crească la loc. Costel Bucur arată spre un versant frumos împădurit: „Vedeți, aceasta e pădure tânără, crescută după ce a fost tăiată o dată”. Pentru un orășean, pădurea arată ca și cum ar fi acolo de când a făcut Dumnezeu Lăpușul.

În codrul des

După câteva sute de metri, pe stânga, ascunsă de ochii neaveniților, o potecă se cațără spre nivelurile superioare ale pădurii. Intrăm în anticamera codrilor seculari. După câteva sute de metri de urcuș, un panou de informare cu privire la aria protejată în care ne aflăm și un prim popas. „Intrăm acum într-o pădure cvasivirgină”, spune Costel Bucur. În jur, pădurea de brad, molid și fag, se întinde ca o caracatiță. Vegetație pitică peste frunziș, copăcei modești la nivelul superior, arbori sănătoși și zvelți, mai sus, și, deasupra tuturor, câte un un uriaș al pădurii – brad, molid sau fag – dominând zona de jur-împrejur. Totul înșirat pe planul înclinat al muntelui.

Poteca a fost tăiată de pădurari și conservaționiști cu atenție, pentru a crea un parcurs prin pădure, fără a deranja prea mult natura. Totuși, un grup de oameni care tropăie cu bocancii prin codrii neumblați, nu trece neobservat. „Animalele, gâzele, toate cele ce trăiesc aici, simt trecerea noastră la fel cum simțim noi când trece pe lângă noi o coloană de ambulanțe și mașini de poliție cu sirenele și girofarurile pornite”, spune Costel Bucur.

Mai urcăm câțiva zeci de metri și am ajuns. Suntem la marginea unui peisaj forestier intact, la periferia unei păduri virgine, vechi de sute de ani. Cel mai bătrân brad din acest trup de pădure are 380 de ani. Asta înseamnă că a început să crească pe când Pintea Viteazul nici nu se născuse și poate i-a ținut umbră când haiducea.

Despre viață și moarte

Conifere miniaturale au crescut pe scoarţa unui uriaş al pădurii, doborât la pământ

Conifere miniaturale au crescut pe scoarţa unui uriaş al pădurii, doborât la pământ

Costel Bucur arată spre arborii care se usucă, rămân zeci de ani în picioare, apoi cad și se descompun, devenind una cu pământul. Înainte de a se reîntoarce în țărână, fiecare astfel de copac dă naștere unui micro-ecosistem plin de viață. Trunchiurile sunt populate de gâze, care își lasă ouăle înăuntru. Spori de plante prind rădăcini sub scoarță, furnicile mărșăluiesc deasupra, viermii se târăsc dedesubt. Un copac mort e plin de viață!

Se văd arbori căzuți, din care cresc pepiniere întregi de brăduți. Dintre ei, unul, cel mai norocos, se va ridica spre soare mai înalt decât ceilalți și va deveni un gigant al pădurii. O rudă îndepărtată a lui Arborebărbos. Rădăcinile sale vor crește peste copacul prăbușit din care s-a născut, ca niște picioare. Cu vremea, trunchiul mort se va descompune definitiv, lăsând un gol între rădăcinile celui crescut deasupra. Aici, poate își va găsi loc o vulpe sau poate un viezure.

Un astfel de animăluț se pare că am tulburat din culcușul pe care și l-a făcut sub o piatră. A fugit mâncând pământul și numai pădurarii știu să îi vadă urma. Vizavi de vizuina fugarului, dintr-o scorbură se prea poate să fim umăriți cu luare aminte de un alt animal. Dar, cel mai probabil și acesta a luat-o la sănătoasa, când ne-a auzit sosind, cu tobe și trâmbițe.

Întreaga pădure e presărată de brazi, molizi și fagi răpuși, din care se hrănesc alți brazi, molizi sau fagi. Dacă știi la ce să te uiți, o iască îți dezvăluie cu câți ani în urmă un asemenea cadavru-viu a căzut la orizontală. Metoda e simplă: iasca crește în unghi de 90 de grade față de copac, când acesta este în picioare, la prăbușire, ea își schimba tot cu 90 de grade unghiul de creștere. Numărând inelele din momentul schimbării unghiului de creștere, se află cu câți ani în urmă a căzut copacul. În cazul unui molid de față, acum 20 de ani. Cam pe când juca România în sferturi de finală la CM de fotbal.

Ce înseamnă o pădure virgină

Într-o pădure virgină, cum este cea de la Strâmbu Băiuț, se găsesc până la 13.000 de specii de plante și de animale, iar biomasa (totalitatea materialului biologic) ajunge la 1.500 de metri cubi pe hectar, de peste șapte ori mai mult decât volumul mediu în restul pădurilor din Romania, care este de aproximativ 200 de metri cubi.

Peste arborii bătrâni cresc unii tineri, care îi „îmbrăţişează” cu rădăcinile pe cei defuncţi | Foto: Vakarcs Loránd

Peste arborii bătrâni cresc unii tineri, care îi „îmbrăţişează” cu rădăcinile pe cei defuncţi

Cum se vizitează
Pădurile Seculare de Strâmbu Băiuț formează un sit Natura 2000 gestionat de ONG-ul internațional World Wildlife Fund și de Direcția Silvică Maramureș. Pădurile cvasivirgine de aici se pot vizita gratuit, cu programare prealabilă, în grup organizat, însoțit de ghid. Pentru detalii și programări îl puteți contacta pe Costel Bucur din partea WWF România (tel: 0727.227.223) sau Direcția Silvică Maramureș (tel: 0262.211.963).

Aici viețuiesc toate vietățile lanțului trofic, de la bacterii la prădătorii supremi, în cazul mamiferelor – ursul, lupul și râsul, în cazul păsărilor –buha mare și huhurezul (nocturne), acvila de munte și uliul (diurne). Într-o astfel de pădure se găsesc în medie o sută de arbori de mari dimensiuni pe un hectar.

World Wildlife Fund, una dintre cele mai cunoscute organizații conservaționiste din lume a inițiat în 2011 campania „Salvați Pădurile Virgine”, pentru care au semnat peste 100.000 de persoane din România. În urma acestui demers, pe plan național s-a stabilit o metodologie de identificare a pădurilor virgine și este în plină desfășurare acțiunea de cartare a lor. Odată cartate, pădurile virgine sunt protejate de lege.

Costel Bucur, șeful departamentului Păduri și Arii Protejate al WWF pe Europa Centrală și de Est, spune că estimările din acest moment indică o suprafață de 70.000 de hectare de păduri virgine și cvasivirgine în România. Cifra plasează România detașat în topul țărilor europene cu cele mai întinse păduri virgine. Prezența acestui tip de pădure a fost confirmată în județele Caraș-Severin, Maramureș, Hunedoara, Brașov, Covasna, Sibiu și Gorj.

„Nu orice pâlc de pădure poate fi declarat pădure virgină. Există o anumită limită minimă, dincolo de care este prea mică pentru ca toate procesele naturală să poată să aibă loc netulburate”, explică Costel Bucur.

Criteriile de desemnare a unei păduri virgine au fost stabilite de instituțiile și ONG-urile din România și adoptate de toate țările din lanțul. Aceste standarde impuneau o dimensiune minimă de 30 de hectare, dar până la urmă s-a ajuns la un consens de 20 de hectare agreat de toate țările din Convenția Carpatică (Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Romania, Ucraina, Serbia), din cauza necesității de a include și trupuri de pădure mai mici.

Cartarea pădurilor va mai dura probabil câțiva ani. Dar aceștia nu sunt decât o clipă pentru un brad de la Strâmbu Băiuț.

Nota redacției: Acest text a fost realizat pentru revista Sinteza, fiind reprodus cu permisiunea editorilor. Citiți aici mai multe despre introducerea peisajelor forestiere intacte din România în Patrimoniul Mondial UNESCO.